Asta-i tot ce-am primit eu cadou de la Dactilografă. Un caiet de notiţe. Fiindcă am scris o carte. Fiindcă am fost Director. Fiindcă nu mai sunt Director.
Mi-am şi notat ceva pe prima pagină, ştiind că citeşte tot ce scriu. Pe furiş. De astă dată nici nu s-a mai sfiit să aflu eu că mă cotrobăie prin gânduri. Mi-a şi răspuns. E… cum zic eu în titlu.
Nono 
Hm…Mie-mi spui?
Pai, te pui cu grecii?
E grecoaică?! Atunci să-i dau caietul înapoi.
Nu ca as fi fitilist dar trebuia sa te previn.
Tre’ sa fii circumspect cand primesti daruri de la greci.
Nu ti-a spus deja ca vrea o poveste senzationala in schimb?
Nu-i da caietul inapoi, atat iti trebuie, nu vezi cum se rasteste la tine?
Sau s-o fi rastit la mie ca te invat de bine;)
Ai grija insa ca s-ar putea sa aiba ceva pre-scris in paginile alea albe.
Cu cerneala simpatica. Adica nu de aceea care nu-i antipatica, e vorba de o cerneala speciala di zeama de lamaie care se vede doar cand vrea ea sau cand se incalzeste. Cerneala, nu Dactilografa, bejuliule!
Na, uite cum ma enervezi; trebuie sa-ti explic toate alea ca altfel cine stie ce intelegi tu, cu caltii tai;)
V-am înţeles perfect, domnule NEVE!
Nu voi fi circumspect. Doar corect. Dactilografa îmi oferă găzduire, eu i-am scris o carte. Suntem chit.
Aş vrea să devenim prieteni. Atâta tot.
p.s.: nu-i ziceţi ce v-am zis!
Ţi s-a urât cu binele!!
Începi să semeni cu Asta! Aia din carte. N-am putea, totuşi, să ne înţelegem ursuleşte?
Asa, asa, imi place cum procedezi!
Pune-i conditii ca sa nu creada ca esti mototol!
Ba sunt!
Poate nu mototol, dar MOALE!…
„p.s.: nu-i ziceţi ce v-am zis!”
Bai, Bejulica,
Un om si-un ursulache-o vorba aveau si acea vorba ramane secretul lor numa’ ca tu tre’ sa iei o masura drastica; tre s-o banezi pe Gazdilografa sau tre’ sa stergi postarea mea pana cand n-o citeste ea.
BTW, daca vezi ca tipa iti cere chirie peste masura ori vezi ca nu respecta contractul, du-te la posta si expediaza-te la mine, am sa te tin ca pe-un bibelou. Prietenie? Glumesti, cu grecii nu e de saga;)
Daca vii la mine pot doar sa te sterg de praf, sa te perii din cand in cand si daca vrei sa te maronesc o tara. Adica o sa te ursulesc; bejuliu tau ma calca pe nervi…. Ai fost cumva expus prtea mult la soare de te-ai decolorat? Sau Dactilografa a varsat sticla de apa oxigenata pe tine pe cand te cara cu acosa la rampa de lansare?
N-am sa-ti dau nica de facut, doar daca ti s-a urat cu binele am sa-ti povestesc istorii cu droguri comerciale ca alea din magazinul dactilografei si cu arme de distrugere in masa ca aste-ati plac tie. Detectivi n-am in povestea mea, doar pe tine sa te fac, trimitandu-te, ingognito pe urmele mafiotilor.
Da-mi cateva luni bune pana imi aranjez niste treburi; mai pe la iarna, la gura sobei (vorba vine), am sa-ti spun istorii.
Sa nu te puna Aghiuta sa spui cuiva despre ele ca dracu ne ia pe-amandoi, bejaliule!
Plus, trebuie sa ne deghizam, altfel ne ascunde potera de nu ne mai vedem unul cu altul. Tu nu ma crezi dar eu stiu ce zic.
Ti-as spune mai multe da’ e prea stramt aici … sunt sigur ca si Dacti e curioasa …Pe urma..nici, nu stiu cat e de discreta;)
Nici n u stiu daca sa dau click pe „trimite un comentariu” ori sa sterg ce-am scris mai sus…
Cred ca mananca in cur si ….dau click pe el!
PS
Daca nu-ti place, sterge-l repede si uita!
Iertati-mă, domnule NEVE, pentru întârzierea răspunsului, dar am avut o zi tare grea…
Nu, nu vreau s-o părăsesc pe Dacti. Niciodată!
nu-i nimic, nu-i nimic, am fost beat….
Pingback: Nono « Ioan Usca
Măi să fie! Ăsta nu se aprobă? Să vorbim cu Theo!