Azi, pe la 15:40, Dacti o ducea pe Doctoriţă acasă.
O duce frecvent. De câte ori programul lor de lucru coincide, o duce. Ca s-o duci pe Doctoriţă acasă, drumul trece pe lângă un depou de tramvaie. Lui Dacti îi place zona. Pe stânga e un magazin care-şi schimbă vitirina zilnic – acum au pus nişte excelente pălărioare -, pe dreapta e depoul.
Dacti crede că ăla e un magazin de vis, fiindcă n-o să intre în el niciodată, se mulţumeşte cu vitrina şi cu mâncăriciul oftalmic pe care i-l produce. Aşa zice Dacti: că un magazin în care nu intri nicicând îşi păstrează magia vitrinei nealterată.
Cică azi, la 15:43, toate manechinele din vitrina magazinului de pe contrasens purtau nişte pălărioare de mai mare dragul, pe dreapta, iar din depou ieşea un tramvai. Un tramvai cu look nou, colţuri rotunjite, un tramvai cu faţă de morsă prietenoasă.
Atunci a remarcat şi Dacti că există o pereche de şine care merg nişte zeci de metri pe contrasens, până se infilitrează tramvaiul în traficul normal. A băgat în marşarier şi-a dat înapoi cât i-a permis o Piţi din spate, care claxona disperată, să nu i se invadeze perimetrul gipului alb, cu oarece autoturisme aflate, din greşeală, în trafic, concomitent cu Al Ei.
Dacti a zis: „Pentru o clipă, am crezut că tramvaiul ăsta vine pe asfalt, direct în noi… Ăsta e începutul unei poveşti foarte bune: un tramvai care umblă pe asfalt, independent de şine, un TRAMVAI UCIGAŞ…Un tramvai justiţiar. Un tramvai numit sentinţă… Eu m-aş gândi imediat la o poveste… ”
Doctoriţa a zis:” Nu există un tramvai care iese de pe şine decât dacă: deraiază, vatmanul suferă un atac de cord, tramvaiele, de regulă, circulă pe ŞINE. Pe asfalt pot circula foarte puţin. Decimetri.”
Dacti se uită de zece minute pe net la imagini cu tramvaie, ca să-mi arate cum era tramvaiul ăla.
Eu o urmăresc, politicos, dar zâmbesc unui banc nevinovat: „Care e diferenţa dintre o roşie şi un tramvai?” – „Tramvaiul are dungă roşie, dar roşia n-are dungă tramvai.”
Nono 
Da, asa este. Trebuie multa grija in apropierea unui depou. Si eu stau pe langa unul 🙂
Şi eu la fel. Stau pe lângă un depou de oameni. Ştii? Oameni de-ăia care nu mai funcţioneză bine. Îi bagă la depul de oameni. Şi, câteodată, mai ies. Şi deraiază. Umblă alăturea cu şinele. Dacti nu merge niciodată pe trotuaru’ ăla. Că nu prea poţi să-i deosebeşti de oamenii care funcţionează normal, nu stau la depu, stau la bloc, dar ies să-şi facă mici cumpărături în pijama. 🙂
Draga Nono, oamenii normali nu prea ies sa faca cumparaturi in pijama 😀
E mortar bancu. Sau e beton.
Imi aduce aminte de altele cum ar fi ala cu punctul mic si negru care-ar fi viitorul din fata ta sau ala cu ceva galben de are doua dungi negre, adica lamaia cu bretele.
Toate sunt la fel de tari, in special asta cu dunga rosie. sau ala cu diferenta intre o gaina; care diferenta ar fi ca are ambele piciaore egale, in special dreptul.
Bravo, Nono!
Sa le tii minte si pe astea ca sa poti intretine o societate mai larga pe acolo pe unde umbli.
O sa moara toti dupa tine.
Domnule jeoshmo, de multişor aş fi vrut să vă întreb: care e etimologia numelui dumneavoastră? 🙂
Apoi: nu ştiu dacă mă luaţi niţeluş peste picior sau chiar vă plăcu bancu’. Mai ştiu unul: cică mortu’ avea fruntea lată şi pantaloni de aceeaşi culoare. Şi vă mai zic, dacă vă place de mine!
Bancul cu dugile mi-o placut nespus dar trebe ca sa precizez ca il auzisem pe cale orala/auriculara acum vreo patru decenii. Ma bucur insa ca are lipici si la generatia ta.
Nu pot lua peste picior pentriu ca sufar de-o tromboflebita nenorocita care mi-a cam taiat jocul de glezne. O tratez cu warfarin. Daca nu esti familial(!) cu vorba asta intreaba-o pe dacti, ea s-ar putea sa-si aduca aminte de al scoala de farmacisti.
Etimologia este… cum sa zic eu ca sa ma-ntelegi ca tu esti cam greu de calti…..este numele general al unuia care care n-are de nicunele dar nici nu vrea sa-i deie careva ceva.
Nu-i trebe nica, pricepi?
Si nici nu cere.
Doar da daca are ce da.
Am uitat sa-ti raspund la treaba cu placutul de tine.
Daca vrei sa-mi placi, maraie mai des.
Orice ca mutenia ma calca pe bataturi.
Sau cred ca esti mort cu fruntea ingusta.
Si cu calti de aceeasi natura.