Mi se pregăteşte ceva!

M-a pus ăl cu coarne să recunosc, deşi nimeni nu m-a obligat, că am conac.
Fireşte că nu pot să-l justific, din moment ce nici nu ştiam că-l am. Aud că există oameni răi care-şi trec bogăţiile pe numele unor rupţi în coate ca mine, ca să nu mai pară (co)rupţi. Conacul ăsta, plus toboganul oribil de plastic roşu pe care m-am dat, de ce să nu recunosc, dacă tot îmi aparţinea, atârnă ca pietrele de moară în siviul meu imaculat, în care părăsirea de domiciliu şi luarea lumii în cap nu pot fi, cel puţin aşa sper, nişte crime care să zguduie opinia publică. Dovadă: nu m-a arestat nimeni până acum. Cartea pe care am scris-o eu în bejenie, am scris-o în bejenie, nu într-o celulă de puşcărie, ca alţii.
Fac o paranteză şi mă întreb: dacă aşa de repede şi bine se pot scrie cărţile după gratii, de ce nu se dă o lege, să fie arestaţi toţi scriitorii, ca să aibă linişte, confort şi trei mese pe zi, să-şi ducă opera la bun sfârşit?
Pe Dacti deja o bătea gândul să-şi fure propria maşină, s-o dea cu ojă ciclam ca să i se piardă urma, apoi să reclame furtul la poliţie, ăia să ia amprente şi s-o bage pe Dacti la zdup pentru auto-furt, cu circumstanţe agravante – încercarea de-a induce organele de anchetă în eroare. Să nu ia opt ani, cu suspendare, bătuţi pe muchie, cu ducere la serviciu, să ia un an, doi, da’ să aibă parte de celulă proprie, cu internet şi îngheţată de cacao, simplă, că la puşcărie nu huzureşti, pătimeşti.
Am oprit-o în ultimul moment, când voia să-şi autofărâme luneta cu satârul de dezmembrat mielul de Paşte, pe care nu l-a folosit niciodată, fiindcă mama ei îi dă stufat, friptură, drob şi ciorbă,  la caserole de plastic, în fiecare an. Satârul ăla, nou, care-şi păstrează eticheta de METRO, nu poate decât să ne inculpe ca pe nişte inşi lipsiţi de simţ patriotic, unii care cumpără muşchiuleţ de porc  cu nouăşpe lei kilu, când ar trebui să dăm pe el douăşpatru. I-am zis:
– Stai, Dacti! Există şanse mari, dacă nu chiar totale, ca aceşti bravi criminalişti să nu-ţi găsească maşina tunată cu lac de unghii, nici dacă o ascunzi sub fereastra Comisarului Şef. Dacă ţi-o găsesc, nu iau amprentele. Care erau ale tale. Te alegi cu „achiziţie lunetă – OPT SUTE plus manoperă, mîî…şpîî…  – TREI MII DOO SUTE, în total, coniţa mea, că sunteţi simpatică şi neajutorată!”.   Sfârşeşti liberă ca păsările cerului  la Service, îţi pun ăia în cârcă şi vospsitoria, că nu te văd umblând în maşină tunată cu ojă, ajungi de faci ore suplimentare la munca ta cea de toate zilele, ca să te scoţi. Nu doar că nu mai  ai timp să scrii volume, ca puşcăriaşii, dar n-o să ai răgaz de-o epigramă la adresa Comisarului Şef.

Dacti  a pus satârul înapoi în portbagaj. Ne-am văzut amândoi de-ale noastre.
Totul părea sub control…
Şi, deodată, primesc, pe surse, că mi s-a pregătit o cuşcă la Geneva şi mi se sugerează să fac ciocu’ mic.
Da’ de ce ?!

Kushca

Doar fiindcă am conac?

Anunțuri

11 gânduri despre „Mi se pregăteşte ceva!

  1. STP-ul ala scris mic intr-un colt inseamna de fapt „te rog frumos” asa ca poate n-au intentii prea agresive, poate vor doar sa te tina aproape 😉

    • Să mă ţină aproape, primesc! Dacă tu depui mărtuire că Abjectele joacă şa Zingaro. Dar dacă nu… regret! Am trebă aici. În sufragerie la Dacti.

    • Draga mea ALMA, caută şi divorţeză, pe orice motiv, de domnul NAHE, fiindcă-ţi umbreşte imaginea…
      Eu n-am zis niciodată „mor-mor!” Fiindcă nu-mi place să mă plâng. Dar, câte-odată, îmi vine!

      • Nahe nu e domn, de aceea-l păstrez cu acte/pe plac sau nu. Uneori e podorie, alteori e râu. I-adevărat, Alma e cea responsabilă cu sufletul…dar Nahe e actiunea(şi reacţiunea). Eu nu am voit a-ţi pune mor-mor-eli în gură, drag Nono, ci, numai din joaca-mi în cuvânt, doar un îndemn de a le înfrunta. Atunci, nu-mi pune nici tu mie rufele la uscat, că la divorţu’ meu propriu, sunt un soare…unsoare, de fapt. 🙂
        Prieteni?

      • Pentru Eternitate, Alma! Pe bune… Eşti singura mea prietenă care începe cu A şi se termină cu a. Ca Asta!

      • Iar tu singurul meu prieten care începe cu no, se termină cu no, şi oricum te-aş citi tot no iese…n-am încercat şi invers, i-adevărat. No, toate bune! 🙂

  2. UIte ca incepi si tu sa iesi in lume ca prea erai prafuit in ultims vreme.
    Zgamboiul ala de motan tuciuriu ce face, mai umbla dupa cazuri misterioase?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s