Cealaltă variantă. Varianta rea.

E că sunt oameni, zice Dacti, care se întreabă:- cum de pot cei doi părinţi să înregistreze un interviu cu Măruţă, pe băncuţă, ca să fie difuzat la Hepilica, în vreme ce ei se aflau în direct la Acces direct, puţin înainte sau după ce participaseră la mitingul lui Nadine?  Sau Nadin?   Negresa aia care se ţine departe de lumea exterioară cu dopuri de cauciuc în urechi, cumpărate din USA, că la noi nu se vând cu borcanul de murături, se vând două câte două.

-cum de au trecut doo săptămâni, până ce fratele mai mare al Legii lui Ionuţ a ajuns la psihiatri şi psihologi?

– de ce o reprezentare în acuarelă a familiei Legii lui Ionuţ, făcută îm plin examen psihiatric de fratele mai mare, unde fratele mai mic e reprezentat ca un frate mai mic, fără cap, doar cu o pată albă în loc de, ar trebui să-i facă pe specialişti să considere că e marcat de imaginae frăţiorului sfâşiat şi mâncat de câini?

Un psiholog mai bătrân, dar  nu chiar Freud însuşi, ar putea să aprecieze gradul de invidie faţă de fratele mai mic. Care beneficiază de mai multă afecţiune şi atenţie din partea părinţilor, aşa cum e şi normal.
Păcat că n-a beneficiat!
Fratele mai mare poate asista  la exterminarea fratelui mai mic. După ce s-a asigurat că a scăpat de el, se duce să anunţe.

Decât s-o aburim în variante probabile, mergând până acolo unde bunica NU bea o bere, pe bancă, în parc, la taclale, ci era cu ochii pe ei, ca un şoim antrenat, mai bine să ne întrebăm: cât de tare e Haloperidolul, că părinţii ăştia rămaşi orfani de un copil, fac turul televiziunilor şi-l expun telefragmentat în coşciug, încălcând ultimissimul drept la demnitate umană al bietului Ionuţ,  creator de lege la patru ani, plătitor cu viaţa?

Publicitate