Nono, calmează-te!

Se poate trăi şi fără iubire EVIDENTĂ. Nu ştiu de ce au murit bebeluşii lui Frederick. Poate că de pântecăraie?!

Te-am pupat fiindcă, aşa cum bătea lumina, cum îţi stăteau ţie ochelerii, perfect, pe nas, cum păreai că te rezemi sincer relaxat, în sfârşit! -relaxat sincer, de bolul plin cu nimicuri de atârnat la gât, aveai ceva viu şi demn de luat în considerare. Erai un tip care merita salutat.
Aveam nevoie de niţică energe de câlţi.

Crede-mă, n-o să-ţi iei nicio castană, dar nu fiindcă mă mituieşti cu cântece care-mi plac, ci fiindcă, interpretând greşit, cu toată buăvoinţa, lumea mea, îmi dai soluţii. De supravieţuire, când nu eşti iubit.  Decât de către cei care te-ar fi iubit oricum.

Problema noastră e să ne iubească şi ceilalţi.
Iar adevărata problemă e să neîmpăcăm cu faptul că ne iubesc doar câţiva, care ne-ar fi iubit oricum, şi să mergem ami departe, ca şi cum ne-ar iubi o planetă întreagă.

Marlowe se enervează

Dragul meu prieten,
Am dat de dracu’!  I-am scris domnului Marlowe (Phil)  cum am rezolvat primul caz, şi uită-te şi tu ce răspuns am primit:Trec peste faptul că domnul Marlowe n-a auzit de Brăila.
Ştii cum sunt americanii: dacă n-au înnoptat Contele Dracula şi Nadia Comăneci acolo, e un loc lipsit de importanţă. Dar stau şi mă-ntreb: de ce îl preocupă anii doamnei în cauză?
Să înţeleg că 27 e mai important ca 72? Cantitativ? Calitativ?
Ce naiba?!  Vârsta e un număr.
Am impresia că, dacă ar fi ştiut de la bun început câţi ani are doamna, s-ar fi repezit el până la Brăila să rezolve cazul…
Până ne lămurim, îţi doresc noapte bună şi minte limpede la doctorat!

Sunt puţin trist.