Într-o lume tristă, gri,
dacă doar noi doi am fi,
lunea s-ar vedea, deodată,
îmbrăcată-n ciocolată,
marţea ar sosi, uşoară,
îmbrăcată-n sorţişoară,
miercurea s-ar costuma
în sclipiri de acadea,
joi ar înflori în tei
joi, exact de ziua ei,
vinerea s-ar alinta
lângă sâmbăta bătrână
care-nchide-o săptămână,
peste cea de-a şaptea zi.
Dacă doar noi doi am fi,
într-o lume nesfâşită…
Andreotti, preaiubită!…